joi, 29 aprilie 2010

Formatul PARLI / Dezbaterile parlamentare

După cum poate ştiţi, sau dacă nu ştiţi tocmai aflaţi, la nivel de universitate se practica formatul PARLI ( de la "parliamentary", echivalentul engleyesc la parlamentar). Asadar, regulile acestui tip de dezbatere păstrează regulile unei dezbateri parlamentare.

Pentru cei care nu cunosc aceste reguli, le aveţi mai jos:

Regulament pentru dezbateri parlamentare şi norme de arbitraj


Înainte de începerea dezbaterii
O moţiune diferită va fi anunţată înainte de fiecare rundă la o oră specificată. Ora de începere a dezbaterii va fi stabilită prin adăugarea a 30 de minute la ora la care se face anuntul motiunii. Echipele si arbitrii au obligatie de a fi prezenti in locatia stabilita in momentul expirarii termenului de 30 de minute. O echipa este asteptata maximum 10 minute dupa care este declarata castigatoare echipa prezenta, vorbitorii acesteia vor primi media aritmetica a punctajelor individuale obtinute in celelalte runde.

Echipa Guvernului, dacă doreşte, poate folosi incăperea rezervată dezbaterii în vederea pregătirii în timpul alocat. Dacă echipa Guvernului foloseşte spaţiul în care se va desfăşura dezbaterea pentru pregătire, atât arbitrul cât şi Opoziţia trebuie să elibereze incăperea până la începerea dezbaterii.

Nu sunt permise pregatirile in grup pentru runde, construirea unui caz este obligatia unei singure echipe. Incalcarile vor fi sanctionate cu eliminarea din competitie.
In timpul dezbaterii

1. Orice sursă de informare care a fost consultată înainte de începerea dezbaterii (dicţionare, reviste ş.a.) nu poate fi folosită sau consultată în timpul dezbaterii propriu-zise. Cu excepţia notiţelor luate în timpul de pregătire şi o copie a regulamentului după care se desfaşoară competiţia, nici un fel de materiale “ajutătoare” nu sunt permise.

2. In cadrul dezbaterii se poate face referire la orice informaţii la care poate avea acces un cetăţean care doreşte să se informeze. Dacă vreunul dintre participanţi consideră că informaţia prezentată e prea specifică, acesta poate solicita oponenţilor să îi fie explicată informaţia care nu îi este familiară. In cazul în care sunt solicitate explicaţii suplimentare, persoana căreia îi sunt solicitate trebuie să furnizeze suficiente detalii astfel încât participanţii să poată înţelege legătura dintre informaţia prezentată şi afirmaţiile pe care le susţine. Arbitrii vor considera informaţie specifică doar acel tip de informaţii la care nici o persoană rezonabilă nu poate avea acces (ex. informaţii ce provin din experienţa familială, istoria personală a debaterului).
Formatul dezbaterii

Discursul constructiv al „Primului Ministru” 7 minute
Discursul constructiv al „Liderului Opoziţiei” 8 minute
Discursul constructiv al „Membrului Guvernului” 8 minute
Discursul constructiv al „Membrului Opoziţie”i 8 minute
Discursul conclusiv al „Liderului Opoziţie”i 4 minute
Discursul conclusiv al „Primului Ministru” 5 minute

Discursuri constructive şi conclusive

Argumente noi pot fi aduse în cadrul oricăruia dintre discursurile constructive. Argumente noi nu pot fi însă aduse în cadrul discursurilor conclusive, cu excepţia celor care constituie contraargumente aduse la argumentele noi aduse în timpul celui de-al doilea discurs constructiv al Opoziţiei (la acestea poate răspunde Primul Ministru în cadrul discursului său conclusiv).
Moţiunea

Moţiunile pot fi caracterizate drept moţiuni deschise sau închise. O moţiune deschisă oferă mai multă libertate de interpretare Guvernului. In acest caz, legătura dintre caz şi moţiune poate fi una îndepărtată (de cele mai multe ori moţiunile deschise sunt abstracte,de tipul “Acest Parlament crede in minuni”). In acest caz legatura dintre moţiune şi interpretare nu poate constitui un criteriu de vot pentru arbitru. Moţiunile închise oferă mult mai puţină libertate de interpretare Guvernului. Acest tip de moţiune obligă Guvernul să ofere o interpretare conformă cu moţiunea. Debaterii nu trebuie în acest caz să incerce să folosescă definiţii obscure pentru termeni, definiţii care le-ar permite să ofere o interpretare îndepărtată de moţiune. De exemplu, în cazul moţiunii “Acest Parlament consideră că Statele Unite ale Americii ar trebui să intervină militar în Iran”, Guvernul trebuie să demonstreze exact necesitatea unei intervenţii militare, altfel spus să înţeleagă moţiunea literal.

Cazul

Guvernul propune o interpretare a moţiunii şi are obligaţia dea prezenta un caz specific, a cărui corectitudine trebuie sa o demonstreze. Opoziţia nu trebuie să propună nimic, dar trebuie să infirme adevărul cazului prezentat de Guvern. La sfârşitul rundei, arbitrul decide, în baza argumentelor prezentate, care dintre cele două echipe şi-a îndeplinit sarcina mai bine,acordându-i astfel votul său. Opozitia decide daca accepta sau nu definitia data de Guvern motiunii, in cazul in care se va ataca aceasta definite, Opozitia are obligatia de a oferi o alta in schimb.

Opoziţia are libertatea dea decide dacă propune sau nu un contra-caz. In cazul în care LO propune un contracaz, acesta trebuie să fie diferit de status-quo şi trebuie să fie în competiţie cu cazul Guvernului. Mai mult decât atât, Opoziţia are obligaţia de a demonstra superioritatea cazului propriu iar în cazul in care un contraplan a fost propus are obligaţia de a demonstra beneficiile nete ale contraplanului.

O altă obligaţie a Opoziţiei, în cazul în care Guvernul propune o anumită strategie, este aceea de a arăta cel puţin un dezavantaj pe care aceasta îl aduce, neindeplinirea acestei cerinte inseamna ca planul afirmator nu dauneaza status-quo-ului , motiv pentru care Guvernul va castiga meciul.

Un concept important este cel legat de planurile mutual exclusive. In cazul în care Opoziţia propune un contraplan, aceasta trebuie să demonstreze că adoptarea contraplanului este superioară adoptării planului Guvernului sau adoptării simultane a ambelor planuri (altfel spus, chiar dacă planurile nu sunt aparent mutual exclusive, Opoziţia are obligaţia de a demonstra necesitatea adoptării planului propriu,şi numai a planului propriu).

Puncte de informare

Oricare dintre participanţii la dezbatere poate solicita un punct de informare-fie verbal fie ridicându-se în picioare- după primul şi înaintea ultimului minut în timpul oricăruia dintre discursurile constructive. Debaterul care are cuvântul poate să accepte sau să refuze punctul de informare. Dacă acesta este acceptat, cel care a solicitat punctul de informare are maximum 15 secunde pentru a pune o întrebare.O variantă a punctului de informare este clarificarea. Un punct de clarificare poate fi cerut în momentul în care se consideră că cel care are cuvântul nu a înţeles cazul sau un anumit argument. Debaterii au obligaţia de a nu abuza de ideea de clarificare

solicitând prea multe clarificări sau prezentând argumente în cadrul clarificării. Timpul alocat celui care are cuvântul este lăsat să curgă în timpul punctului de informare.

NU se vor folosi puncte de ordine, se considera ca arbitrul cunoaste regulamentul de dezbateri si va sanctiona ca atare argumentele noi sau depasirea timpului de catre un vorbitor.

Puncte de privilegiu personal

Oricând în timpul dezbaterii se poate solicita un punct de privilegiu personal dacă vreunul dintre participanţii la dezbatere consideră că a fost grav insultat de către un alt debater. Preşedintele camerei va decide apoi dacă comentariile au fost sau nu acceptabile. Punctele de privilegiu personal ar trebui ridicate doar în cazuri extrem de grave, fără a se abuza de ele. Participanţii la dezbatere trebuie să ia în considerare faptul că posibilele comentarii inadecvate vor fi luate în considerare de către arbitrii si fără solicitarea unui punct de privilegiu personal.

Timpul

Arbitrul sau persoana care indica timpul pe parcursul unei runde are obligatia de a semnala printr-o bataie in masa scurgerea primului minut dintr-un discurs constructiv, precum si momentul in care vorbitorul mai are la dispozitie ultimul minut din discurs. Astfel vor fi marcate timpul „protejat” al discursului si minutele in care se permit punctele de informare. Scurgerea timpului alocat va fi marcat prin doua batai, vorbitorul avand la dispozitie din acel moment 15 secunde pentru a incheia. Dupa scurgerea a 15 secunde arbitrul nu va mai nota afirmatiile vorbitorului iar dupa 30 de secunde va soma vorbitorul sa incheie discursul.
Punctaje individuale

Punctajul mediu al campionatului va fi 22. Directorul de turneu are obligatia de a verfica orice punctaj de 29, 30 sau orice punctaj mai mic de 14, solicitand justificarea acestora. Intervalul punctajelor acordate este recomandat a fi 18-26. Se permite acordarea jumatatilor de punct.

După dezbatere

1. După ultimul discurs conclusiv, Preşedintele Camerei va solicita echipelor să părăsească sala, va completa foaia de arbitraj şi o va returna directorului de turneu. Arbitrii nu trebuie să dea feedback paticipanţilor la dezbatere înainte de completarea foii de arbitraj.

2. Periodic un clasament general va fi anunţat. Ărbitrii trebuie să se abţină dela verificarea situaţiei unei echipe pe care o vor arbitra.

3. In cazul in care rezultatul nu este anunţat în timpul feedbackului, participanţii trebuie să se abţină de la a solicita informaţii arbitrului. După predarea foii de arbitraj, decizia arbitrului este finală şi o atitudine nepotrivită sau agresivă a unei echipe poate atrage după sine eliminarea din competitie

Sursa: http://www.ardor-deb.ro/

Ce sunt dezbaterile?

DEBATE - ul este o forma structurata de dezbatere educationala, compusa formal din echipe cu un numar egal de membri. Acestia sunt pusi in situatia de a pune in valoare «pro si contra» argumente diferite pentru ambele fatete ale unor chestiuni asupra carora oamenii, desi bine intentionati, pot fi in dezacord.


Abordarea de tip pro-contra dezvolta paticipantilor capacitatea de analiza a problemelor controversate si ajuta la obtinerea unei imagini nedistorsionate de prejudecati. In acest context, participantii vor fi determinati sa emita judecati asupra unei „motiuni" folosind criterii obiective, si totodata, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de simple opinii.

Temele discutate pot fi extrem de variate. Indiferent de format, ceea ce este important de subliniat este ca tema dezbaterii reprezinta doar un pretext pentru exersarea abilitatilor de comunicare in spatiul public, de gandire critica si de argumentare logica si nu o incercare de a stabili valoarea de adevar a uneia din cele doua pozitii exprimate in timpul dezbaterii. In cadrul competitiilor de dezbateri arbitrii urmaresc masura in care participantii reusesc sa argumenteze convingator, sa organizeze prezentarea, sa raspunda prompt si analitic contra-argumentelor echipei oponente si daca sunt persuasivi.

Nu in ultimul rand, ascultarea atenta, toleranta, umorul si fair play-ul conteaza in acordarea deciziei. Juriul este format dintr-un numar impar de arbitri, care sunt invitati sa nu ia in considerare opinia personala asupra temei puse in discutie.


Sursa: http://www.ardor-deb.ro/